Posts Tagged ‘ sarbatori ’

A mai trecut un an…

… si noi suntem tot aici. Am ajuns la concluzia ca realizez trecerea anilor in preajma sarbatorilor de Paste. Din Craciun nu prea ai ce sa-ti amintesti. De exemplu, anul asta, in seara de Craciun am fost la KFC si asta mi s-a parut un lucru destul de trist. Si nu pentru ca nu aveam ce manca acasa sau pentru ca nu era atmosfera obisnuita de sarbatori acolo, dar pur si simplu am vrut sa fac altceva. Din pacate am simtit ca nu prea a iesit. Din revelion nu numai ca nu prea am ce sa-mi amintesc, doar ca nici alcoolul nu ma ajuta. Stiu ca am facut 2 dusuri in casa altcuiva, ca s-au aruncat petarde dupa mine in baie, ca am spart sticle in strada dupa ce le goleam si cam asta e. Da, au fost cateva momente bune. Ai fost cu prietenii, ai baut, dar parca e departe de ce iti doreai si cand te gandesti la asta te doare. In fine. Si asa m-am gandit sa fac un mic rezumat al anului ce a trecut, acum in preajma Pastelui. Obiceiul nostru e ca dupa ce luam lumina sa mergem la o benzinarie din cartier sa luam Pringles si ice tea romanesc de la Caransebes. Da, nu pot sa mint, e intr-un mod ciudat ceva special: sa faci acelasi lucru cu aceiasi oameni, an de an si totusi simti ca nu e tot, ca nu e destul. Vrei mai mult si nu pentru ca ce ai nu e bun ci pentru ca ce nu ai e si mai bun. Nu intelegeti gresit. Viata mea nu e o colectie de intamplari si momente mizerabile, doar ca nu e intotdeauna ce imi doresc eu. Nu e intotdeauna suficient cat sa ma faca fericit.

Prietenii sunt aceiasi. Ii numeri lejer pe degetele de la maini. Cunostintele parca sunt mai multe, dar cu ce te incalzeste? E distractiv, te simti bine pe moment. Oameni in jurul tau, cel putin iti dau senzatia ca le pasa, ca te admira si totusi cei care te apreciaza cu adevarat sunt atat de putini si poate ca nici ei nu te inteleg cu adevarat. Iti place sa te strige lumea, sa-ti stranga mana, sa te pupe, dar cand pleci de langa ei, nu se gandesc la tine nici macar o secunda. Si de ce sa-i judeci? De parca tu te gandesti. E bine sa stii ca sunt oameni cu care te fac sa te simti bine pe moment, dar parca e cu totul alt sentiment atunci cand cineva iti arata ca te iubeste, ca se gandeste la tine sau ca macar ii pasa de ceea ce faci in momentul ala. Daca valoarea ta ca om e reprezentata de relatiile cu putinii oameni importanti din viata ta, celelate relatii par atat de mici incat nu reusesc sa-ti schimbe viata cu adevarat. Superficialitatile te fac fericit pe moment, dar lucrurile adevarate, profunde, te ajuta sa adormi linistit atunci cand pui capul pe perna.

Am senzatia ca realizarile mele din acest an sunt mici. Influenta mea, in adevaratul sens al cuvantului, asupra oamenilor foarte apropiati mie se remarca in putine momente si nici macar eu nu imi dau seama daca reprezinta mai mult decat simple „faze tari” pentru ceilalti. Acum sunt lucruri marunte si probabil asa o sa fie mereu. Timp de 3-4 ani am visat sa dau de sus la baschet si anul asta am reusit. Ore, zile, veri intregi ma pregateam pentru asta, dar atunci cand am reusit cu adevarat, momentul ala scurt de bucurie pur si simplu nu a meritat efortul. Imi las pielea pe inel pana la sange de fiecare data si e doar o mana de oameni care sa aprecieze ce fac. E adevarat, o fac pentru mine, dar mi-am irosit perioade importante din viata pentru a impresiona o grupare mica de oameni? Pentru mine nu e suficient ce fac acum, vreau sa sar mai mult, vreau executii dificile, mai spectaculoase, dar singurul motiv pentru care as continua sa incerc asta sunt eu. Eu sunt singurul pentru care lucrurile astea reprezinta ceva. Nimanui nu-i pasa de orele grele cand transpirai in soare sau cand topaiai peste cutii in curte. Te vede si zice ca „e ok, dar nimic deosebit” si atunci vrei mai mult si mai mult. Exact asa e cu tot ceea ce am in viata. Lucruri pe care ceilalti nu dau doi bani.

Sunt un prost pentru ca iubesc, am ambitii si idealuri? Nu vreau sa cred asta pentru ca atunci, tot ceea ce fac ar fi lipsit de inteles, ar fi doar o forma superficiala a idealurilor mele, de pe toate planurile, insa lipsita de orice fond.

Sunt unde eram si anul trecut, oamenii au trecut repede pe langa mine, unii poate prea repede, cei importanti sunt acolo, au fost intotdeauna, poate nu mereu atat cat imi doream, atunci cand imi doream, dar probabil am si eu pacatele mele. Se presupune ca traiesc cei mai frumosi ani ai vietii mele, dar am, cu mici exceptii aceleasi activitati pe care le aveam si primavara trecuta. Sunt aceleasi lucruri marunte care ma intristeaza, doar ca au aparut altele parca si mai grele pe umerii mei. Pentru toti ceilalti grijile mele par lipsite de rost, dar ce fac daca mie imi schimba ireversibil starea de spirit, modul in care imi voi petrece ziua de cand ma dau jos din pat pana cand pic mort de oboseala si in esenta viata?

Zilele trec tot cum treceau si anul trecut. Berea ieftina are acelasi gust ca atunci cand o beam pe pietre in poligon, au schimbat asfaltul pe terenurile de baschet, eu sunt tot acolo, ore intregi, incercand sa fac abstractie si sa uit de toate lucrurile care ma macina, dar nu-mi iese niciodata. Ma sui in 102 si ma uit pe geam in drum spre casa. Toate grijile se intorc. Daca am noroc azi, gandurile mele nu ajung insuportabile pana adorm. Dar lasa, mergem si maine in parc…

Later edit: Imi pare rau, asezarea in pagina nu e foarte reusita si am impresia ca am ignorat multe reguli ale limbii romane in articolul asta, dar l-am scris mai mult pentru mine si cei care ma cunosc personal, exact asa cum am simtit de cuviinta, mai mult sau mai putin corect gramatical. Iar daca nu faci parte din categoria asta iti multumesc sincer ca ai citit pana aici si sper ca it faci timp sa lasi si un comment.

Holiday quickies

Decat sa dau un milion pe un bilet la Stefan Banica Jr. mai bine  imi cumpar bautura de banii astia, ma fac polen si imi downloadez de pe net un album de-al lui. Ce Polivalenta? O sa ma simt ca la Hammerstein Ballroom.

~-~-~-~-~-~-~-~

O sa avem o noua rubrica pe blog: Movie of the day, in care o vorbesc despre filme care merita sau nu vazute. Desi imi place sa ma consider un connaisseur, cred ca nu sunt in masura sa scriu cronici , experienta mea de critic de film fiind nula. Astfel ca am decis sa scriu doar o mica prezentare, cu punctele forte ale filmului, ceea ce nu mi-a placut si eventual o nota.

~-~-~-~-~-~-~-~

Simtiti-va liberi sa trimiteti in continuare intrebari mai mult sau mai putin serioase. O sa raspund la toate, cu abordarea pe care o deduc. Voi ignora insa „Esti prost?” si alte intrebari retorice.

~-~-~-~-~-~-~-~

Nu sunt hotarat daca sa schimb tema cu una in spiritul sarbatorilor pentru ca mi se pare ca pierdem putina identitate facand asta. In orice caz, daca vreti sa vedeti fulgi de nea sau pe Craciunita cracanta pe sanie, anuntati-ma si o sa gasesc o tema potrivita.

~-~-~-~-~-~-~-~

In alta ordine de idei, vad tot felul de idioti „Ce pula mea zice sa fim mai buni de sarbatori?! Si asa nu suntem in tot restul anului!”.

Bai obositule, eu nu sunt bun in timpul anului, tu nu esti si cu siguranta, foarte putini sunt, asa ca incearca macar pentru 2 saptamani sa fii altfel. Tu’ti gura ma-tii de bou.

La fel si cei cu „Ce sa-mi leg o funda de pula de Valentine’s Day? E doar o alta zi.” Si pentru ca in celelalte zile nu dai doi bani pe romantism si de fapt, pe cel de langa tine, fa ceva special macar o data pe an.

Nu ma intelegeti gresit, poate sunt exceptii, dar cei mai multi dintre noi nu facem. Asa ca daca se iveste prilejul sa ne schimbam cateva zile pe an, eu zic sa folosim ocazia.

Intrebari de la cititori #2

1 – De ce sunt copiii din ziua de astazi analfabeti?

Nu sunt convins ca e o regula general valabila, dar kred k dak skri asha nu eshti un erudit. Si nu am cum sa-i invinovatesc in totalitate pentru asta. Cred ca daca parintii nostri ar fi crescut pe mess si trimitand sms-uri ar fi avut aceeasi problema. Sper ca printre cei care scriu prost on-line sau de pe telefon, se afla si cativa capabili sa scrie corect gramatical in limba romana.

2 – De ce nu mai mergem la biserica (ca atunci cand eram mici)?

In primul rand, cand eram mici, mergeam cu parintii nostri, fara sa avem de ales.

Un alt motiv e ca biserica e un fel de trend: de Paste, toata lumea imbracata frumos, vine la miezul noptii la biserica ca sa socializeze si mai putin pentru ceea ce reprezinta „sa iei lumina”.

Personal, prefer sa merg la biserica de doua ori pe an. E exact cat am nevoie ca sa nu scalpez pe nimeni si in plus nu trebuie  sa mergi saptamanal la biserica ca sa fii mai bun.

%d blogeri au apreciat asta: